(En ↓ Ro ↓)

„Szabó Eszter Ágnes intermédia művész alkotói gyakorlata során különféle terek között mozog, amelyekben eltérő szerepeket, perszónákat ölt magára. A legbelső zóna a mentális tér, a művész-gondolkodó tere, itt keletkeznek víziói, ötletei, munkatervei. A következő a privát szféra, az otthon tere. SZEÁ egyik legfőbb szerepszemélyisége a háziasszony, aki a láthatatlan munka fogalomkörébe tartozó tevékenységeket végez – a gyermekneveléstől a konyhai feladatokon, a mosogatáson át az egyéb otthoni teendőkig – olyan egymástól látszólag független, fizetetlen munkákat, amelyek elengedhetetlenek az emberi élet újratermeléséhez és fenntartásához. Állandóan süt-főz, Superwoman tempóban varr és hímez: hol valóban háziasszonyként, anyaként és feleségként a mindennapi használatra szánt ruhákat; hol saját magát háziasszony-művészként definiálva a különböző múzeumok, magánszemélyek vagy pályatársak gyűjteményébe kerülő falvédőket, bevásárlószatyrokat, kötényeket és konyharuhákat. Időnként a nyilvános térben végzi ezeket a gondoskodási gyakorlatokat – legyen szó a tapolcai piacról, ahol az újrahasznosítás jegyében ruházott fel új funkcióval mások által idejétmúltnak gondolt öltözékeket; vagy a budapesti utcákról, amelyek köztéri gyümölcsfáit szüretelte le, és a különböző kiállítóterekről, ahol ezeket a gyümölcsöket befőzte és cserealappá avatta.

SZEÁ fesztelenül közlekedik ezek között a zónák között, néha otthonkában, néha pedig a Háziasszony-kommandó arzenáljából kikapott kiegészítőket magára véve, az emberfeletti mutatványokra is képes szuperhős-perszóna mögé bújva. […] Ezzel a megindító hozzáállással pedig a mikro- és a makroszintek közötti váltás lehetőségére, a hasonlóságok, párhuzamok feltárására, a szabályok megkérdőjelezésére, a hagyományok értelmezésére és újragondolására ösztönzi a környezetét.”

BÜRO imaginaire (Mucsi Emese & Szalipszki Judit)

A kiállítás megtekinthető:

2022. december 15. – 2023. január 28.

Helyszín: Új Kriterion Galéria (Strada Petőfi Sándor 4, Csíkszereda 530003, Románia)

Kurátor: Mucsi Emese

A kiállítás a Robert Capa Kortárs Fotográfiai Központ közreműködésével jött létre.

Megnyitó: 2022. december 14., 18.00

//

“Intermedia artist Eszter Ágnes Szabó circulates in various places, taking up various roles and personae. The deepest zone she enters is the mental space of her as an artist and thinker; this is the space where her visions, ideas, and projects are being formed and created. The zone second most intimate to her is her private life, her home. Szabó’s main personality role is the housewife, who works in the field belonging to the concept of invisible labor, carrying out diverse tasks ranging from child rearing to doing the dishes to other household chores. These are seemingly unrelated unpaid jobs that are nevertheless all essential for the reproduction and subsistence of human life. She is constantly baking or cooking something, and at the pace of a Superwoman, she sews and embroiders, sometimes it’s the clothes of the family for everyday use as a regular homemaker, mother and wife, sometimes it’s the wall hangings, shopping bags, aprons, and tablecloths she intends for the collections of museums, private individuals, and colleagues, defining herself as a homemaker-artist. Occasionally, she even practices her gestures of care in public spaces – in the market of Tapolca where, in the spirit of recycling, she brought her repurposed garments otherwise considered outdated; in Budapest, where she harvested fruit from the trees in public areas; or in exhibition spaces, bottling the fruit and initiating the preserves as barter.

Szabó thus moves casually between these zones, wearing a pinafore house dress or some accessories picked up from her Housewife Commando arsenal, slipping into her superhero persona, capable of preterhuman deeds. […] Eszter Ágnes Szabó is a virtuoso intermedia artist, constantly flitting across cultural registers, topics, and media, inspiring her environment to think about potential overlaps between micro and macro levels, explore analogies and parallels between them, to question the rules, and to interpret and reconsider traditions.”

BÜRO imaginaire (Emese Mucsi & Judit Szalipszki)

On view: 2022. 12. 15. – 2023. 01. 28.

Location: Új Kriterion Gallery (Strada Petőfi Sándor 4, Miercurea Ciuc 530003, Romania)

Curator: Emese Mucsi

The exhibition was realized in cooperation with the Robert Capa Contemporary Photography Center, Budapest.

Vernissage: December 14, 2022, 6pm

//

În exercițiul ei creator, artista Eszter Ágnes Szabó se mișcă între diferite spații în care se îmbracă în hainele unor personaje și avatare diferite. Cea mai interioară zonă este cea a spațiului mental, a spațiului gânditor al artistului, aici se nasc viziunile, ideile, proiectele ei. Următorul este spațiul privat, cel de acasă. Unul dintre principalele roluri ale lui Szabó este casnica care face niște munci care se pot include în noțiunea muncii invizibile – de la creșterea copiilor la cele din bucătărie și la celelalte pe care o femeie „trebuie să le facă” – munci, adică, care par independente unele de altele și pentru care nu primește remunerație, dar care sunt inerente pentru recrearea și susținerea vieții de zi cu zi. Mereu gătește și coace într-un ritm de adevărată Superwoman: fie chiar ca o casnică, ca mamă și soție hainele pe care familia le folosește zi de zi, fie, definindu-se pe ea însăși ca pe o artistă casnică, fie cusături, plase de cumpărături, șorturi și cârpe de bucătării. Câteodată face aceste exerciții familiare într-un spațiu public – poate fi vorba chiar de piața de la Tapolța unde a recreat niște haine numite desuete sau despre străzile budapestane unde a cules rodul pomilor din piețe sau despre diferitele spații de expoziții unde a conservat fructele acestea și le-a conferit valoare de schimb.

Szabó se mișcă dezghețat printre aceste zone, câteodată o vedem în halat de casă, câteodată în niște haine care țin de Comandoul casnicelor și ascunzându-se în spatele persoanei de supereroină. De fapt, halatul de casă și overalul nici nu sunt atât de departe una de alta, ambele sunt îmbrăcăminte de apărare, doar că în timp ce primul ne apără de praful și de alte poluări din casă, al doilea ne apără de șocurile externe. Ambele sunt învelișuri, un fel de piele care atenuează tensiunile dintre corpul uman și mediul înconjurător. Mediumul lui Szabó care se bucură de cea mai mare popularitate este cusătura, un obiect tot atât de funcțional ca cele pe care le-am enumerat care ocrotește zidul proaspăt văruit să nu se murdărească. În general, cusătura este un fel de decorație, ca o tablă de informații a gospodăriei pe care sunt desenate scene de viață ce prezintă sistemul ierarhic și rolurile sexuale care domină în casa respectivă și sunt determinate de stăpânul casei. Uitându-ne la versiunile speficife ale lui Szabó parcă am fi în fața reversurilor cusăturilor tradiționale, de pildă atunci când privim scena aceea hazlie, ironică și profund personală desenată cu ajutorul firurilor în care bunica ei se întâlnește cu David Bowie. Fie că brodează, că conservă, că face montajul unui video sau că frământă coca unei pâini, Szabó este un artist intermedia de o virtuozitate aparte a cărui idei fulgeră printre diferitele registre, teme și medii culturale. Cu atitudinea asta emoționantă inspiră mediul ei înconjurător la posibilitatea liftingului dintre nivelele micro și macro, la găsirea paralelelor, la punerea sub semnul întrebării a regulilor, la analiza tradițiilor și la regândirea lor.

BÜRO imaginaire (Emese Mucsi & Judit Szalipszki)

https://www.facebook.com/events/656016972889915/